- a fi cu capul în nori
- to have one's head in the cloudsto be in the clouds.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
nor — NOR, nori, s.m. 1. (Mai ales la pl.) Masă (delimitată) de vapori sau de picături de apă, de cristale de gheaţă aflate în suspensie în atmosferă. ♦ loc. adj. şi adv. Până la (sau în) nori = (care se înalţă) foarte sus. ♦ loc. vb. A fi nor = a fi… … Dicționar Român
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
aiurea — AIÚREA adv., adj. 1. adv. În alt loc, în altă parte; undeva, altundeva. ♢ Într aiurea = fără ţintă; la întâmplare. ♢ expr. A vorbi aiurea = a vorbi fără rost, a bâigui. ♢ (Cu valoare de interj. fam.) Aiurea! N ai dreptate. 2. adj. (fam.) Zăpăcit … Dicționar Român
aerian — AERIÁN, Ă, aerieni, e, adj. Care se află în aer1 (2), care se întâmplă, se produce în aer1. 2. Care se referă la aviaţie. ♢ Linie aeriană = traseu aeronautic şi mijloacele materiale aferente. Alarmă aeriană = semnul prin care, în timp de război,… … Dicționar Român
trăi — TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. intranz. A se afla în viaţă; a exista, a vieţui. ♢ (În formule de mulţumire, de salut, de urare etc.) Sa trăieşti! ♢ expr. (Formulă de jurământ) Aşa să trăiesc (sau să trăieşti etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (aşa). 2.… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
greu — GREU, GREA, grei, grele, adj., GREU, adv., s.n. I. adj. 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeţei pe care stă; care are greutate (mare); care cântăreşte mult. Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are în dotarea… … Dicționar Român
coamă — COÁMĂ, coame, s.f. 1. Păr lung (şi stufos) care creşte pe grumazul sau de a lungul spinării unor animale. ♢ Păr lăsat să crească (excesiv de) lung pe capul unei persoane, mai ales al unui bărbat. ♦ fig. Frunziş des din vârful coroanei arborilor.… … Dicționar Român